wake up and smell the coffee

Parisul mi-a oferit cea mai romantica stacana de cafea
ultima zi in Paris
canapeaua moale si pufoasa, intr-o cafenea mirosind a caramel
o dimineata insorita
abia se oprise ploaia
prin geam razbatea un soare bland...
in fata mea o straduta pietruita cubic, galben-rosiatica ca-n povestea lui Oz
un baietel se chinuie sa isi lege bicicleta de gardul parcul in timp ce mama il privea rabdatoare
zambea...
a reusit ... e tare mandru de el
n-am vrut decaff
dincolo de tejghea o doamna plinuta si toata numai zambet se uita mirata la mine:
Vous-etes sure?

aroma dulce-amaruie si EL ...
nici un cuvant
nici nu era nevoie

honey moon asa cum n-am indraznit sa visez
Mersi A. Mersi S.

Mi-ati dati aripi viselor
mai rar...

Ciclicitate...
Facultatea mi-am petrecut-o intre momentele pline de stacane de cafea si momentele in care refuzam cu incapatanare chiar si o picatura. Sa ne intelegem: yes coffee = sesiune, no coffee = no sesiune.

azi coffee = treaba, no coffee= no treaba at all.
Tabietul de dimineata implica ajunsul la birou cu ochii mijiti abia, rupta de somn si muta.
Urmeaza momentul delicios al prepararii cafelei in bucatarie, mirosul dulce-amarui emanat usor usor si ... ahh! prima gura de cafea .... sweet

matur instinctiv cu mana firele de zahar ramase pe masa...
mie nu imi placea cafeaua... o beam ca sa ma tina treaza in noptile confuze, pline de cursuri imprastiate pe jos in mijlocul sufrageriei

azi cafeaua si-a facut loc in ritualul zilnic
imi place cafeaua...
e bine si asa...