nu mi-am inchipuit niciodata ca internetul va deveni sursa de jurnale personale, atat de libere lasate la vedere. pentru toata lumea sa aiba acces la ele.
cand eram copil jurnalul il tineam bine ascuns, sub sapte chei, sa nu citeasca nimeni ce aveam eu de scris. presupun ca un soi de lup solitar asa credeam eu ca sunt nu avea nevoie de un alt lup care sa ii asculte urletele.
si uite acum libertate de necrezut. Toata lumea are acces la blogul tau, toti pot citi ce vrei tu sa le servesti.
nici nu stiu de ce am inceput un blog... pentru a fi la moda, pentru a-mi reaminti de dulcea placere de a scrie in jurnalul meu... n-am idee nici acum.
tin minte, cand dupa vreo 7 ani, m-am apucat sa recitesc ce eu cu manutele mele scrisesem, m-a surprins cat de pueril era totul. cat de simpla gandirea si cat de simple problemele.
si uite-ma acum abordand probleme care peste 7 ani or sa mi se para la fel de puerile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu